Când vorbim despre sportivi sau persoane active, gândul se duce automat la mușchi, articulații, cardio sau proteine. Dar un organ adesea trecut cu vederea – ficatul – este esențial pentru performanță, refacere și echilibrul metabolic. Și da, chiar și cei care mănâncă sănătos și fac sport constant pot avea un ficat suprasolicitat.

 

De ce are nevoie sportivul de un ficat sănătos?

• Metabolizează suplimentele și proteinele în exces
• Reglează energia – ficatul gestionează glicogenul, zahărul din sânge și arderile metabolice
• Detoxifică – procesul de refacere musculară și efortul fizic cresc producția de radicali liberi
• Procesează hormonii – inclusiv testosteronul și cortizolul, esențiali în adaptarea la efort

 

Semne că ficatul poate fi suprasolicitat, chiar dacă ești fit:

• Oboseală inexplicabilă după antrenamente ușoare
• Balonare sau disconfort abdominal
• Scăderea randamentului sportiv, deși rutina a rămas aceeași
• Analize hepatice (TGO/TGP) ușor modificate

 

Factori de risc în rândul sportivilor și persoanelor active:

• Consumul frecvent de shake-uri proteice, aminoacizi sau suplimente necertificate
• Utilizarea de pre-workout-uri bogate în stimulente sau „detox-uri” la modă
• Antrenamente intense fără perioade de refacere
• Administrarea de antiinflamatoare (ibuprofen, diclofenac) pentru dureri musculare

 

Ce poți face pentru a-ți proteja ficatul ca sportiv:

1. Alege suplimente certificate, cu ingrediente clare
2. Hidratează-te corect – ficatul funcționează mai eficient când organismul e bine hidratat
3. Integrează nutrienți protectori:
   
   • SAMe și colina – implicate în refacerea celulară și metabolismul grăsimilor
   • Silimarina – antioxidant și regenerant hepatocelular
   • Vitaminele B și E – susțin detoxifierea și combat stresul oxidativ crescut după efort

 

Surse:

• Sports Medicine and Liver Health – Br J Sports Med, 2019
• Lucía A. et al., Liver enzyme changes in endurance athletes – J Sports Sci Med, 2006
• Maughan RJ, Burke LM, IOC Consensus Statement on dietary supplements and the high-performance athlete – Int J Sport Nutr Exerc Metab, 2018

Dacă suferi de o boală cronică – fie că e vorba de diabet, boli autoimune, afecțiuni cardiace sau chiar cancer – probabil că deja urmezi tratamente pe termen lung. Dar ceea ce mulți pacienți nu realizează este că ficatul joacă un rol-cheie în modul în care aceste tratamente sunt procesate, iar uneori, chiar în evoluția bolii în sine.

 

De ce e ficatul atât de important în bolile cronice?

• Este „centrul de comandă” pentru metabolizarea medicamentelor – majoritatea tratamentelor cronice trec prin ficat.
• Inflamația cronică din corp poate afecta în timp și funcția hepatică.
• Sistemul imunitar este strâns legat de sănătatea ficatului – mai ales în bolile autoimune sau inflamatorii.

 

Când e cazul să fii atent:

• Dacă faci tratamente cu mai multe medicamente simultan (polimedicație)
• Dacă ai istoric de valori crescute ale transaminazelor (TGO/TGP)
• Dacă te confrunți cu simptome precum oboseală accentuată, disconfort abdominal, greață sau balonare frecventă
• Dacă urmezi chimioterapie sau tratamente hepatotoxice

 

Cum îți poți ajuta ficatul să țină pasul:

1. Ai grijă la alimentație – evită grăsimile saturate, prăjelile și consumul de alcool, chiar și ocazional.
2. Hidratează-te constant – un ficat hidratat filtrează mai eficient toxinele.
3. Susține-l cu nutrienți protectori:
   
   
   • Colina și SAMe – implicate în transportul grăsimilor și protecția hepatică
   • Siliphos® – cu biodisponibilitate crescută, antioxidant și regenerant
   • Vitaminele B și E – contribuie la procesul de detoxifiere și reduc inflamația oxidativă

 

Surse:

• Chalasani N. et al., Drug-induced liver injury: current status and future directions – Gastroenterology, 2021
• EASL Guidelines on chronic liver disease management – J Hepatol, 2020
• Lucena MI et al., Hepatotoxicity associated with chronic polypharmacy – Expert Opin Drug Saf, 2014

S-adenozilmetionina (SAMe) este un compus natural produs de corpul uman, implicat în sute de procese metabolice, inclusiv sinteza și repararea ADN-ului, reglarea dispoziției și detoxifierea hepatică.

 

Rolul esențial al SAMe pentru ficat:

Ficatul este principalul loc unde se produce și se folosește SAMe. Acest compus:

• Participă la sinteza glutationului, unul dintre cei mai puternici antioxidanți ai organismului
• Susține procesul de metilare, vital pentru detoxifierea substanțelor toxice
• Protejează celulele hepatice de inflamație și stres oxidativ

 

Studiile arată că suplimentarea cu SAMe poate fi benefică în afecțiuni hepatice precum:

• Steatohepatita non-alcoolică (NASH)
• Hepatitele virale cronice
• Colestaza intrahepatică

 

Beneficii dincolo de ficat:

• Sprijin pentru dispoziția psihică (rol în sinteza serotoninei și dopaminei)
• Îmbunătățirea simptomelor osteoartritei
• Posibile efecte neuroprotectoare

 

Combinații sinergice:

Cercetările sugerează că SAMe are efecte potențate când este asociat cu nutrienți ca:

• Silimarina fosfolipidală (Siliphos) – îmbunătățește biodisponibilitatea și protejează celulele hepatice
• Colina – esențială pentru transportul grăsimilor și prevenirea acumulării lor în ficat
• Vitamina B12 și acid folic – ajută la reciclarea homocisteinei și mențin echilibrul proceselor de metilare

 

Surse:

• Lieber CS. S-adenosylmethionine: its role in the treatment of liver disorders. Am J Clin Nutr (2002)
• Lu SC. SAMe and the liver: role in health and disease. Biochim Biophys Acta (2013)

Ficatul gras, cunoscut și ca steatoză hepatică, este o afecțiune tot mai frecventă, care apare atunci când grăsimea se acumulează în exces în celulele hepatice. Estimările actuale sugerează că aproximativ 1 din 4 adulți suferă de această afecțiune, fără să fie conștienți. Deși în stadii incipiente ficatul gras este reversibil, netratat poate duce la inflamație (steatohepatită), fibroză și chiar ciroză.

 

Cauze frecvente ale ficatului gras:

• Alimentația bogată în zaharuri și grăsimi procesate
• Consumul excesiv de alcool (în cazul steatozei alcoolice)
• Sedentarismul și obezitatea abdominală
• Diabetul zaharat de tip 2
• Dislipidemia (colesterol și trigliceride crescute)
• Anumite medicamente sau toxine

 

Semne la care să fim atenți:

De multe ori, ficatul gras nu dă simptome evidente. Uneori pot apărea:

• Oboseală cronică
• Disconfort abdominal în partea dreaptă
• Probleme digestive recurente

 

Cum poate fi susținută activitatea ficatului:

• Dietă echilibrată, bogată în legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase (ex. ulei de măsline, pește gras)
• Activitate fizică regulată
• Controlul greutății corporale
• Evitarea alcoolului și a alimentelor ultra-procesate
• Susținerea funcției hepatice cu nutrienți precum fosfatidilcolina, vitaminele B (B6, B12, acid folic) și vitamina E – despre care studiile arată beneficii în reducerea inflamației hepatice și a stresului oxidativ.

 

Surse:

• Chalasani N. et al. The diagnosis and management of non-alcoholic fatty liver disease: Practice guidance from the AASLD. Hepatology (2018)
• European Association for the Study of the Liver (EASL). Clinical Practice Guidelines on non-invasive tests for evaluation of liver disease severity and prognosis.

Într-o lume în care „natural” este sinonim cu „sănătos”, e ușor să presupui că orice supliment pe bază de plante este inofensiv. La fel și când vine vorba de medicamente frecvent utilizate sau „detox-uri” populare. Dar ficatul – organul responsabil cu procesarea și filtrarea acestor substanțe – poate fi suprasolicitat, uneori în tăcere.

 

De ce trebuie să fim atenți?

Ficatul nu are terminații nervoase care să alerteze prin durere – așa că semnele apar târziu. Iar multe cazuri de hepatotoxicitate (leziuni hepatice induse de substanțe) sunt subdiagnosticate sau confundate cu altceva (oboseală, balonare, lipsă de energie).

 

Plante și suplimente care pot dăuna ficatului (surprinzător sau nu):

1. Sunătoarea (Hypericum perforatum) – frecvent folosită pentru anxietate și somn, dar poate interacționa cu enzimele hepatice și alte medicamente.
2. Kava – promovată ca relaxant natural, dar asociată cu toxicitate hepatică severă.
3. Germeni de lucernă, gheara diavolului, valeriana – pot provoca reacții adverse hepatice în anumite contexte.
4. Suplimente pentru „slăbit rapid” sau „curățare a colonului” – multe conțin ingrediente dubioase sau doze mari de substanțe active.
5. Doze mari de vitamina A sau fier – toxice pentru ficat în exces.

 

Medicamente comune care solicită ficatul:

• Paracetamolul (acetaminofen) – în doze mari sau combinate cu alcool poate fi letal pentru ficat.
• Statinele – folosite pentru colesterol, necesită monitorizare hepatică regulată.
• Antifungicele, antibioticele, antidepresivele – pot duce la creșteri ale enzimelor hepatice.

 

Ce poți face dacă iei astfel de substanțe:

1. Informează-te înainte de administrarea produselor asa zise „naturale”.
2. Menține-ți ficatul susținut cu nutrienți esențiali – colina, vitaminele B, silimarina, SAMe sau vitamina E pot ajuta în protecția zilnică.
3. Efectuează analize de rutină – TGO, TGP și gama-GT pot indica dacă ficatul tău suferă în tăcere.

 

Surse:

• Navarro VJ et al., Liver injury from herbal and dietary supplements – Hepatology, 2017
• Stickel F, Shouval D., Hepatotoxicity of herbal and dietary supplements – J Hepatol, 2015
• Teschke R., Idiosyncratic drug-induced liver injury: challenges and clinical solutions – World J Gastroenterol, 2014

Trăim într-o lume în care stresul face parte din rutina zilnică – deadline-uri, lipsă de somn, mâncare pe fugă, poluare, alcool ocazional. Toate acestea pot avea un efect negativ asupra ficatului, printr-un proces numit stres oxidativ.

 

Ce este stresul oxidativ și de ce ar trebui să te intereseze:

Stresul oxidativ apare când în corp există un dezechilibru între radicalii liberi (molecule instabile) și antioxidanții care îi neutralizează. În ficat, acest dezechilibru poate deteriora celulele hepatice, favorizând inflamația, steatoza și chiar progresia către afecțiuni cronice.

 

Cine este la risc?

• Persoanele suprasolicitate fizic și psihic
• Cei care consumă frecvent alcool sau mâncare procesată
• Femeile care sar peste mese sau dorm insuficient
• Bărbații care combină grătarele cu băuturi și nopți pierdute

Sună cunoscut? Atunci ficatul tău are nevoie de ajutor.

 

Cum poți reduce stresul oxidativ în mod simplu:

1. Adaugă antioxidanți în dietă
   Fructele de pădure, spanacul, morcovii, nucile și ceaiul verde sunt aliați de nădejde.
2. Fă loc în farfurie vitaminelor esențiale pentru ficat

• Vitamina E – reduce daunele oxidative și inflamația
• Vitamina C – susține imunitatea și regenerarea celulară
• Vitaminele B (în special B6, B12, acid folic) – implicate în procesele de detoxifiere hepatică și neutralizare a homocisteine

1. Nu ignora grăsimile bune
   Uleiul de măsline, peștele gras (somon, sardine), semințele de in – toate combat inflamația sistemică.

 

Obiceiuri mici, dar cu efect mare:

• Nu-ți începe ziua cu zahăr – Înlocuiește cornul sau gogoșile cu un bol cu ovăz, fructe și semințe.
• Redu fumatul pasiv și evită expunerea excesivă la poluare – ambele intensifică stresul oxidativ.
• Dormitul insuficient = ficat suprasolicitat – Încearcă să dormi 7-8 ore, cât de des posibil.

Surse:

• Parola M. et al., Oxidative stress and liver disease – World J Gastroenterol, 2014
• Cichoż-Lach H. et al., The role of oxidative stress in liver diseases – Ann Hepatol, 2014
• Lieber CS. Role of oxidative stress and antioxidants in alcoholic liver disease – Am J Clin Nutr, 2003